Otita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale urechii și apare atunci când structurile interne sau externe ale acesteia se inflamează. Poate afecta copii, adulți sau vârstnici și se manifestă diferit în funcție de zona implicată și de cauza declanșatoare. Durerea de ureche este simptomul care aduce cel mai des oamenii la medic, dar otita nu înseamnă doar durere. Pot apărea senzații de presiune, scăderea auzului, febră sau secreții auriculare.
În multe cazuri, disconfortul începe brusc și poate deveni intens într-un timp scurt. Otita netratată corect poate duce la complicații serioase, inclusiv afectarea permanentă a auzului. De aceea, recunoașterea rapidă a semnelor este esențială. Există mai multe tipuri de otită, fiecare cu particularități clare, iar tratamentul diferă în funcție de formă și severitate. Factori aparent banali, precum o răceală, apa rămasă în ureche sau curățarea agresivă cu bețișoare, pot declanșa inflamația. Sistemul imunitar joacă un rol important, mai ales la copii mici.
Înțelegerea modului în care apare otita ajută la prevenție și la luarea unor decizii corecte atunci când simptomele apar. Intervenția timpurie, igiena corectă și evitarea automedicației pot face diferența între o problemă minoră și una cu efecte pe termen lung asupra sănătății auditive generale a fiecărei persoane.
Ce este otita și ce tipuri există
Otita reprezintă inflamația urechii și poate afecta una sau mai multe zone ale acesteia. Din punct de vedere medical, urechea este împărțită în trei segmente: externă, medie și internă. Fiecare zonă poate dezvolta un tip specific de otită, cu simptome și tratamente diferite.
Otita externă afectează canalul auditiv extern. Apare frecvent după expunerea la apă sau în urma micilor leziuni produse de curățarea incorectă a urechii. Este cunoscută și sub denumirea de „urechea înotătorului”.
Otita medie este cea mai întâlnită formă, mai ales la copii. Inflamația apare în spatele timpanului, de obicei după o infecție respiratorie. Acumularea de lichid creează presiune și durere intensă.
Otita internă, numită și labirintită, este mai rară, dar mai gravă. Afectează structurile responsabile de echilibru și auz. Poate provoca amețeli severe și pierderi de auz.
Clasificarea otitei mai include forme acute, subacute și cronice. Otita acută apare brusc și are simptome intense. Forma cronică evoluează lent și poate persista luni sau ani.
Cauzele otitei și factorii de risc
Cauzele otitei diferă în funcție de tipul acesteia. Cele mai frecvente sunt infecțiile bacteriene sau virale. Acestea ajung în ureche din nas sau gât, mai ales în timpul răcelilor.
Printre cauzele comune se numără:
- infecțiile respiratorii superioare;
- acumularea de apă în ureche;
- alergiile netratate;
- fumatul pasiv;
- folosirea incorectă a bețișoarelor de urechi.
La copii, trompa lui Eustachio este mai scurtă și mai îngustă. Acest lucru favorizează blocarea și acumularea de secreții. De aceea, otita medie este mult mai frecventă în primii ani de viață.
La adulți, riscul crește în prezența sinuzitei cronice sau a deviației de sept. Schimbările bruște de presiune, cum apar în timpul zborurilor, pot declanșa inflamația.
Un sistem imunitar slăbit crește riscul de otită. Stresul, oboseala și alimentația dezechilibrată pot contribui indirect la apariția bolii.
Simptomele otitei și semnalele de alarmă
Simptomele otitei pot varia de la ușoare la severe. Durerea de ureche este cel mai frecvent semn și poate fi pulsatilă sau constantă. La copii mici, durerea se manifestă prin plâns și iritabilitate.
Alte simptome frecvente includ:
- senzația de ureche înfundată;
- scăderea temporară a auzului;
- febră;
- secreții purulente;
- amețeli sau greață.
Otita externă se manifestă adesea prin durere la atingerea urechii. Pielea canalului auditiv poate deveni roșie și umflată. Uneori apare mâncărime intensă.
În otita medie, durerea este mai profundă. Presiunea din spatele timpanului poate cauza senzația de tensiune. La copii, febra poate fi ridicată.
Semnalele de alarmă care impun consult medical rapid sunt:
- durerea severă care nu cedează;
- pierderea bruscă a auzului;
- secrețiile cu sânge;
- amețelile intense.
Otita este transmisibilă sau nu?
Otita, în sine, nu este o boală contagioasă. Inflamația urechii nu se transmite de la o persoană la alta prin contact direct. Totuși, infecțiile care duc la apariția otitei pot fi contagioase.
Virusurile și bacteriile responsabile de răceli, gripă sau infecții respiratorii se pot transmite ușor. Odată ajunse în organism, acestea pot favoriza dezvoltarea otitei, mai ales la persoanele vulnerabile.
În colectivități, precum grădinițele, riscul este mai mare. Copiii fac frecvent viroze, iar trompa lui Eustachio se blochează ușor. Astfel, otita apare ca o complicație, nu ca o infecție transmisă direct.
Otita externă nu se transmite prin înot sau folosirea aceleiași ape. Factorul declanșator este umezeala persistentă în ureche, nu contactul cu alte persoane.
Respectarea regulilor de igienă și tratarea la timp a infecțiilor respiratorii reduc semnificativ riscul apariției otitei.
Tratamentul otitei și procesul de vindecare
Tratamentul otitei depinde de tip, cauză și severitate. Nu toate formele necesită antibiotice. În multe cazuri, organismul se vindecă singur, cu susținere simptomatică.
Pentru calmarea durerii se folosesc:
- analgezice;
- antiinflamatoare;
- comprese calde aplicate local.
În otita bacteriană, medicul poate recomanda antibiotice. Administrarea lor trebuie făcută corect, pe durata indicată. Întreruperea prematură poate duce la recidive.
Picăturile auriculare sunt utile în otita externă. Acestea reduc inflamația și combat infecția locală. Nu se folosesc fără recomandare medicală, mai ales dacă există suspiciune de perforație de timpan.
În cazurile severe sau cronice, pot fi necesare proceduri suplimentare. Drenajul lichidului sau intervențiile chirurgicale sunt rare, dar uneori indispensabile.
Recuperarea completă durează de la câteva zile la câteva săptămâni. Odihna, hidratarea și evitarea expunerii la frig accelerează vindecarea.
Cum poate fi prevenită otita pe termen lung
Prevenția otitei începe cu îngrijirea corectă a urechilor. Curățarea agresivă trebuie evitată. Ceara are un rol protector și nu trebuie îndepărtată excesiv.
Alte măsuri utile includ:
- uscarea urechilor după baie sau înot;
- tratarea corectă a răcelilor;
- evitarea fumatului pasiv;
- întărirea imunității.
La copii, alăptarea și vaccinarea reduc riscul de otită medie. Evitarea suzetelor folosite excesiv ajută, de asemenea.
Consultul ORL este recomandat dacă episoadele se repetă. Identificarea cauzei reale previne complicațiile.
Otita este o afecțiune frecventă, dar gestionabilă atunci când este înțeleasă corect. Recunoașterea simptomelor, tratamentul adecvat și prevenția activă protejează auzul pe termen lung. O ureche sănătoasă înseamnă mai mult confort, mai puține dureri și o calitate mai bună a vieții, indiferent de vârstă.
